CE repetă apelul către statele membre de a stabili adevărul despre presupusele închisori CIA

Statele membre trebuie să investigheze şi să stabilească adevărul, oricare ar fi acela, în legătură cu presupusele închisori CIA, pentru a vedea cine e răspunzător şi a permite victimelor să ceară eventuale compensaţii materiale, a declarat vineri un purtător de cuvânt CE.

Comisia Europeană este la curent cu ce s-a scris în presa americană, a spus Dennis Abbott, purtător de cuvânt CE, în replică la articolul publicat joi de The New York Times în care un fost oficial CIA recunoştea că a construit închisori pentru suspecţii de terorism în România, Maroc şi o altă ţară est-europeană.

"Comisia Europeană a subliniat în mod repetat nevoia ca statele membre să înceapă sau să continue investigaţii imparţiale şi în profunzime pentru a stabili adevărul, oricare ar fi acesta", a spus Abbott.

"Există o obligaţie pozitivă ce revine din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar asemenea investigaţii ar trebui realizate cât de repede posibil în statele membre în chestiune, mai ales pentru a stabili cine e răspunzător şi pentru a permite victimelor să ceară compensaţii materiale. Comisia repetă că activităţile antiteroriste trebuie să fie efectuate respectându-se în totalitate drepturile fundamentale ale omului, statul de drept şi principiul transparenţei", a precizat purtătorul de cuvânt.

O clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti a servit drept închisoare secretă a CIA, amenajată pentru a găzdui maxim şase deţinuţi, susţine fostul şef al principalei baze de aprovizionare a CIA din Europa
, Kyle D. Foggo, a relatat joi cotidianul The New York Times.

Închisorile CIA au fost unul dintre cele mai neconvenţionale programe de contraterorism ale administraţiei Bush, dar amenajarea lor a fost o operaţiune cât se poate de banală, au declarat oficiali din serviciile
de informaţii.

Kyle D. Foggo susţine că în martie 2003 doi oficiali CIA i-au cerut să-i ajute să amenajeze închisori secrete pentru a-i deţine aici pe unii dintre cei mai periculoşi terorişti.

Foggo a supervizat personal construirea a trei centre de detenţie, fiecare conceput pentru a găzdui circa şase deţinuţi, potrivit unor foşti oficiali din serviciile de informaţii, scrie cotidianul american. Una dintre închisori era o clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti, au dezvăluit aceşti oficiali citaţi de New York Times sub acoperirea anonimatului.

O altă închisoare era o structură de oţel amplasată într-un loc izolat din Maroc, care aparent nu fusese folosit niciodată. A treia închisoare - tot un proiect constând în remodelarea unei structuri deja existente - se afla în afara oraşului dintr-o altă ţară a fostului bloc estic, scrie NYT.

De altfel, aceste închisori au fost proiectate să arate identic, astfel încât prizonierii să fie dezorientaţi şi să nu ştie unde se află, în caz că erau mutaţi de la o închisoare la alta, precizează New York Times.

Foggo, în vârstă de 55 de ani, a pledat vinovat anul trecut într-un proces intentat pentru fraudă în care a fost implicată compania ce echipase închisorile CIA. În prezent, Foggo execută o pedeapsă cu trei ani închisoare într-un penitenciar din Kentucky. Foggo nu a vorbit despre detaliile rămase clasificate în legătură cu închisorile. De altfel, el nu a fost pus sub acuzare în legătură cu închisorile CIA, ci a fost acuzat că a încredinţat contracte în numele CIA companiilor
unui prieten în schimbul unor vacanţe scumpe
şi a altor favoruri, scrie New York Times.

Potrivit raportului redactat în 2006 de Comisia parlamentară de control al presupuselor zboruri CIA în România, condusă de senatoarea Norica Nicolai, nu se poate dovedi că în România au fost zboruri CIA, cu atât mai puţin centre de detenţie ale suspecţilor de terorism. La vremea respectivă, Norica Nicolai spunea că este exclusă existenţa unor centre de detenţie ale CIA pe teritoriul României.

Pe de altă parte, au existat şi rapoarte europeane, cel al parlamentarului elveţian Dick Marty fiind şi cel mai dur, la adresa României, care menţiona un zbor care ar fi aterizat la Timişoara pe 25 ianuarie 2004, date infirmate de autorităţile de la Bucureşti. Raportul mai preciza că, în alte cazuri similare, două astfel de zboruri pe timp de noapte au transportat suspecţi către centre de detenţie din Afganistan.

Un alt doilea raport european, întocmit de italianul Giovanni Fava, nu pomeneşte România, dar nu exclude că pe teritoriul unor state europene ar fi avut loc operaţiuni secrete CIA.

Preşedintele fostei Comisii de anchetă pentru investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României, fostul senator PNL Norica Nicolai, a declarat joi pentru NewsIn că îşi menţine punctul de vedere exprimat şi în raportul iniţial, din 2006, anume că, din toate investigaţiile făcute, a rezultat că nu au existat centre de detenţie în România.

Nicolai a susţinut că articolul din New York Times, în modul în care este construit, nu conţine elemente care "să construiască o ştire credibilă". Actualul europarlamentar PNL a subliniat că atenţia şi "slăbiciunea" publicaţiei americane pentru subiect nu este nouă, amintind de articole mai vechi pe acest subiect.

De asemenea, Nicolai a afirmat că nici în raportul Marty, nici în cel al comisiei speciale din Parlamentul European nu a existat o afirmaţie de genul celei publicate de NYT.

De altfel, eurodeputatul PNL a menţionat că cele mai îndreptăţite pentru a face lumină în acest subiect sunt numai autorităţile americane şi a comentat că, în ceea ce priveşte partea română, în niciun caz o comisie parlamentară, chiar una nouă, nu este cea care are toate pârghiile necesare pentru a clarifica problema. Totuşi, Nicolai a subliniat că datele privind zborurile CIA sunt clare, dovedind că nu au existat în România, dar a insistat că partea americană trebuie să investigheze tema, pentru că informaţiile au fost date de un american.

Nicolai a mai subliniat şi că fostul şef al principalei baze de aprovizionare a CIA din Europa Kyle D. Foggo nu ar fi făcut declaraţii foarte clare cu privire la existanţa unor astfel de închisori.

La rânduşl lor, foştii senatori Ilie Ilaşcu şi Szabo Karoly Ferenc susţin că este greu de demonstrat sau de infirmat existenţa unor închisori ale CIA pe teritoriul României, în timp
ce Teodor Meleşcanu afirmă că nu există indicii privind prezenţa unor asemenea centre de detenţie.