venit pentru impacare si totul s-a sfarsit cu o crima. Un barbat in varsta de 49 de ani si-a ucis cu sange rece fosta sotie pentru ca a refuzat sa se impace cu el.
Nicolae C. venise tocmai din Valcea pentru a-si convinge fosta partenera de viata, care locuia acum in satul Hontisor, sa se impace cu el. Femeia insa nici nu a vrut sa auda de propunerile barbatului. Nervos si baut, barbatul a pus mana pe un cutit si l-a infipt in pieptul femeii. Potrivit AradOnline, victima a cazut ca fulgerata la pamant, lovitura fiindu-i fatala. Cand a vazut ce a facut, barbatul a fugit. Cei trei copii
ai victimei, toti cu varste sub 18 ani, au descoperit-o pe mama lor intr-o balta de sange si, ingroziti, au anuntat politia. Ajunsi la fata locului, oamenii legii au inceput sa-l caute pe agresor. L-au descoperit la marginea satului, intr-o padure.
Se pare ca remuscarile l-au rapus pe barbat, care a incercat sa se sinucida. El si-a bagat cutitul in ficat
si in stomac
, provocandu-si astfel o hemoragie puternica. Nicolae C. a fost transportat de urgenta la spital, unde a fost suspus unei interventii chirugicale. Medicii au reusit sa-i salveze viata
, starea lui fiind stabila. Acum, el este cercetat pentru omor calificat. Nu se stie inca ce se va alege de soarta celor trei copii minori ai familiei
, ramasi fara mama si cu tatal in inchisoare.
marți, 21 iulie 2009
Vot direct pentru un senator şi patru deputaţi PSD
a nivelul judeţului Constanţa, Alianţa PSD+PC a cîştigat detaşat alegerile parlamentare, obţinînd 51,37% din voturi la Senat şi 47,8% la Camera Deputaţilor. Locul doi la nivelul judeţului Constanţa este ocupat de PD-L, care a obţinut 27,14% la Camera
Deputaţilor şi 28,52% la Senat. Al treilea partid care a reuşit să treacă pragul electoral este PNL, cu un scor electoral de 14,86% la Camera Deputaţilor şi 14,88% la Senat. Acestea sînt rezultatele finale prezentate de Biroul
Electoral Judeţean (BEJ) Constanţa, după centralizarea voturilor din toate cele 507 secţii de votare din judeţ. Locţiitorul preşedintelui BEJ Constanţa, judecătorul Lucian Lică, a declarat că, la Camera Deputaţilor, pentru Alianţa PSD+PC au votat 126.364 de constănţeni, pentru PD-L au votat 71.763 de constănţeni, iar pentru PNL au votat 39.297 din locuitorii judeţului. Conform rezultatelor prezentate de reprezentanţii BEJ, numai Alianţa PSD+PC a obţinut înainte de redistribuire mandate de deputaţi şi unul de senator, candidaţii obţinînd peste 50% din voturile valabil exprimate. Cristina Dumitrache, candidatul PSD+PC în Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor a obţinut 57,97% din voturile valabil exprimate, Eduard Martin, candidatul PSD+PC în Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor a obţinut 54,75% din voturi, Matei Brătianu, candidatul PSD+PC în Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor, a obţinut 50,33%, iar Manuela Mitrea, candidatul PSD+PC în Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor a obţinut 59,48% din voturi. Dintre cele patru colegii uninominale pentru Senat din judeţul Constanţa, doar candidatul Alianţei PSD+PC în Colegiul 3, Alexandru Mazăre, a obţinut mandatul de senator, întrunind 59,79% din sufragii. De altfel Alexandru Mazăre a fost candidatul constănţean care care a obţinut cel mai bun scor la alegerile parlamentare, fiind votat de aprox. 44.000 de locuitori în colegiul unde a candidat. Alianţa PSD+PC a fost foarte aproape să obţină încă două mandate, unul de deputat şi unul de senator. În Colegiul 2 la Camera Deputaţilor, candidatul PSD+PC Lucian Băluţ a obţinut 49,64% din voturile alegătorilor, cu 111 voturi mai puţin decît necesarul obţinerii mandatului de deputat. De asemenea, candidatul PSD+PC în Colegiul 2 senatorial, Nicolae Moga, a obţinut 49,99% din voturile alegătorilor, cu 8 voturi mai puţin decît necesarul obţinerii mandatului de senator. Nici ceilalţi candidaţi ai Alianţei PSD+PC nu au fost departe de obţinerea directă a mandatelor de parlamentari. În Colegiile 9 şi 10 pentru Camera Deputaţilor, Antonella Marinescu şi Mărioara Cojoc au obţinut 44,83%, respectiv 45,14% din voturile alegătorilor. Şi în Colegiul senatorial 1, candidatul Alianţei PSD+PC, Liviu Brăiloiu, a fost la doar trei procente de obţinerea mandatului de senator. Conform afirmaţiilor vicepreşedintelui PSD Constanţa, Cristinel Dragomir, după redistribuirea voturilor, social democraţii vor mai obţine cel puţin cîte un mandat de senator şi de deputat.
Analizînd rezultatele scrutinului din 30 noiembrie, este evident că Alianţa PSD+PC a fost, la Constanţa, în topul preferinţelor electoratului, social-democraţii reuşind să obţină cu 20 de procente mai mult decît principalul rival de pe scena politică, PD-L. Faţă de celelalte alegeri, la acest scrutin au fost contabilizate şi voturile albe, care nu au avut niciun fel de şampilă pe ele. La nivelul judeţului Constanţa au existat aproximativ 10.000 de voturi albe la Camera Deputaţilor şi Senat, ceea ce înseamnă că au existat aproximativ 10.000 de constănţeni care nu au dorit să-şi exprime opţiunea, dar nici să anuleze votul. Cît priveşte numărul voturilor anulate, acesta a fost de peste 12.000 la nivel judeţean. „Ne bucurăm că locuitorii judeţului Constanţa au înţeles cît de necesar este ca proiectele judeţului să fie duse la îndeplinire“, a declarat deputatul, la al doilea mandat, Eduard Martin. „Le mulţumesc tuturor constănţenilor care au avut încredere în noi. Voturile obţinute la nivelul judeţului demonstrează că programele de dezvoltare pe care le-am propus sînt dorite de constănţeni. Am spus şi înainte de alegeri că programele şi proiectele noastre sînt realizabile dacă Guvernul va fi PSD. În cazul în care Guvernul va fi de dreapta, lucrurile se complică un pic, dar voi lupta pentru punerea proiectelor în practică, aşa cum am făcut şi în mandatul meu de deputat”, a declarat, la rîndul său, deputatul Alexandru Mazăre, viitor senator în Parlamentul României.
La nivel naţional, alianţa PSD+PC a obţinut, pentru Camera Deputaţilor, 33,09% din voturi, urmată de PD-L, cu 32,34%, şi de PNL, cu 18,57%, după centralizarea voturilor valabil exprimate din 99,62% din secţiile de votare, a anunţat purtătorul de cuvînt al BEC, Marian Muhuleţ. Potrivit purtătorului de cuvînt al BEC, UDMR a obţinut 6,18% din voturi. Marian Muhuleţ a menţionat că celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul de 5%, astfel că nu vor intra în Parlament. La Senat, în urma centralizării voturilor din 99,62% din secţiile de votare, alianţa PSD+PC a obţinut 34,12%, fiind urmată de PD-L, cu 33,57% din voturi şi PNL, cu 18,75%, în timp ce UDMR a obţinut 6,41% din voturi. Marian Muhuleţ a menţionat că celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul de 5%, astfel că nu vor intra în Parlament.
Deputaţilor şi 28,52% la Senat. Al treilea partid care a reuşit să treacă pragul electoral este PNL, cu un scor electoral de 14,86% la Camera Deputaţilor şi 14,88% la Senat. Acestea sînt rezultatele finale prezentate de Biroul
Electoral Judeţean (BEJ) Constanţa, după centralizarea voturilor din toate cele 507 secţii de votare din judeţ. Locţiitorul preşedintelui BEJ Constanţa, judecătorul Lucian Lică, a declarat că, la Camera Deputaţilor, pentru Alianţa PSD+PC au votat 126.364 de constănţeni, pentru PD-L au votat 71.763 de constănţeni, iar pentru PNL au votat 39.297 din locuitorii judeţului. Conform rezultatelor prezentate de reprezentanţii BEJ, numai Alianţa PSD+PC a obţinut înainte de redistribuire mandate de deputaţi şi unul de senator, candidaţii obţinînd peste 50% din voturile valabil exprimate. Cristina Dumitrache, candidatul PSD+PC în Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor a obţinut 57,97% din voturile valabil exprimate, Eduard Martin, candidatul PSD+PC în Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor a obţinut 54,75% din voturi, Matei Brătianu, candidatul PSD+PC în Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor, a obţinut 50,33%, iar Manuela Mitrea, candidatul PSD+PC în Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor a obţinut 59,48% din voturi. Dintre cele patru colegii uninominale pentru Senat din judeţul Constanţa, doar candidatul Alianţei PSD+PC în Colegiul 3, Alexandru Mazăre, a obţinut mandatul de senator, întrunind 59,79% din sufragii. De altfel Alexandru Mazăre a fost candidatul constănţean care care a obţinut cel mai bun scor la alegerile parlamentare, fiind votat de aprox. 44.000 de locuitori în colegiul unde a candidat. Alianţa PSD+PC a fost foarte aproape să obţină încă două mandate, unul de deputat şi unul de senator. În Colegiul 2 la Camera Deputaţilor, candidatul PSD+PC Lucian Băluţ a obţinut 49,64% din voturile alegătorilor, cu 111 voturi mai puţin decît necesarul obţinerii mandatului de deputat. De asemenea, candidatul PSD+PC în Colegiul 2 senatorial, Nicolae Moga, a obţinut 49,99% din voturile alegătorilor, cu 8 voturi mai puţin decît necesarul obţinerii mandatului de senator. Nici ceilalţi candidaţi ai Alianţei PSD+PC nu au fost departe de obţinerea directă a mandatelor de parlamentari. În Colegiile 9 şi 10 pentru Camera Deputaţilor, Antonella Marinescu şi Mărioara Cojoc au obţinut 44,83%, respectiv 45,14% din voturile alegătorilor. Şi în Colegiul senatorial 1, candidatul Alianţei PSD+PC, Liviu Brăiloiu, a fost la doar trei procente de obţinerea mandatului de senator. Conform afirmaţiilor vicepreşedintelui PSD Constanţa, Cristinel Dragomir, după redistribuirea voturilor, social democraţii vor mai obţine cel puţin cîte un mandat de senator şi de deputat.
Analizînd rezultatele scrutinului din 30 noiembrie, este evident că Alianţa PSD+PC a fost, la Constanţa, în topul preferinţelor electoratului, social-democraţii reuşind să obţină cu 20 de procente mai mult decît principalul rival de pe scena politică, PD-L. Faţă de celelalte alegeri, la acest scrutin au fost contabilizate şi voturile albe, care nu au avut niciun fel de şampilă pe ele. La nivelul judeţului Constanţa au existat aproximativ 10.000 de voturi albe la Camera Deputaţilor şi Senat, ceea ce înseamnă că au existat aproximativ 10.000 de constănţeni care nu au dorit să-şi exprime opţiunea, dar nici să anuleze votul. Cît priveşte numărul voturilor anulate, acesta a fost de peste 12.000 la nivel judeţean. „Ne bucurăm că locuitorii judeţului Constanţa au înţeles cît de necesar este ca proiectele judeţului să fie duse la îndeplinire“, a declarat deputatul, la al doilea mandat, Eduard Martin. „Le mulţumesc tuturor constănţenilor care au avut încredere în noi. Voturile obţinute la nivelul judeţului demonstrează că programele de dezvoltare pe care le-am propus sînt dorite de constănţeni. Am spus şi înainte de alegeri că programele şi proiectele noastre sînt realizabile dacă Guvernul va fi PSD. În cazul în care Guvernul va fi de dreapta, lucrurile se complică un pic, dar voi lupta pentru punerea proiectelor în practică, aşa cum am făcut şi în mandatul meu de deputat”, a declarat, la rîndul său, deputatul Alexandru Mazăre, viitor senator în Parlamentul României.
La nivel naţional, alianţa PSD+PC a obţinut, pentru Camera Deputaţilor, 33,09% din voturi, urmată de PD-L, cu 32,34%, şi de PNL, cu 18,57%, după centralizarea voturilor valabil exprimate din 99,62% din secţiile de votare, a anunţat purtătorul de cuvînt al BEC, Marian Muhuleţ. Potrivit purtătorului de cuvînt al BEC, UDMR a obţinut 6,18% din voturi. Marian Muhuleţ a menţionat că celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul de 5%, astfel că nu vor intra în Parlament. La Senat, în urma centralizării voturilor din 99,62% din secţiile de votare, alianţa PSD+PC a obţinut 34,12%, fiind urmată de PD-L, cu 33,57% din voturi şi PNL, cu 18,75%, în timp ce UDMR a obţinut 6,41% din voturi. Marian Muhuleţ a menţionat că celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul de 5%, astfel că nu vor intra în Parlament.
Craiova: Dispare Parcul Corniţoiu
ste liber la construcţii în Parcul Corniţoiu din Craiova. Verdictul a fost dat ieri de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, chemat de Primăria Craiova să arbitreze meciul dintre proprietarii celor 20 de hectare de parc şi municipalitate.
Parcul Corniţoiu din Craiova a primit ieri lovitura decisivă: avizul de construire din partea Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL). În baza adresei MDLPL, Primăria Craiova le poate elibera certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire proprietarilor de terenuri din Parcul Corniţoiu, după ce timp de un an a refuzat să dea curs acestor solicitări. Municipalitatea s-a bazat pe prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 114 din 2007, cunoscută şi sub numele de „Ordonanţa verde“, potrivit căreia schimbarea
destinaţiei unei zone verzi, amenajată ca atare, este interzisă chiar dacă în documentaţia de urbanism - planuri urbanistice - aceasta este prevăzută ca zonă construibilă. „Suntem în litigiu în instanţe cu proprietarii terenurilor din zona Corniţoiu tocmai pentru că am refuzat să eliberăm certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, atâta vreme cât suprafaţa în cauză este amenajată ca spaţiu verde, conform textului OUG nr. 114 din 2007. Pentru clarificarea situaţiei, am solicitat punctul de vedere al MDLPL. Trebuia să încheiem într-un fel această dispută şi o vom închide aşa cum ne sfătuieşte MDLPL: dăm autorizaţiile de construire“, a spus arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu. „Întrucât PUZ zona Corniţoiu a fost aprobat în 27.09.2007 şi a primit viza de legalitate de la Instituţia prefectului judeţului Dolj pe 19.10.2007, anterior apariţiei Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2007, primăria poate emite autorizaţii de construire în această zonă conform PUZ aprobat, fără a se mai pune problema schimbării de destinaţie. Întrucât Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2007 nu se aplică retroactiv, ea nu are efect asupra acestui PUZ aprobat anterior publicării sale în Monitorul Oficial“, se arată în adresa transmisă Primăriei Craiova de Direcţia Generală Dezvoltare Teritorială din cadrul MDLPL.
Legi de distrus spaţiile verzi
Terenurile fostului cartier „Valea Gangului“, demolat înainte de 1989, au fost retrocedate în temeiul Legilor nr. 10 din 2001 şi 247 din 2005, deşi, conform planului urbanistic general al Craiovei din anul 2000, zona este spaţiu verde. Primarul Craiovei, Antonie Solomon, spune că legea e strâmbă, dar trebuie respectată. „Acestea sunt legile proprietăţii. Primăria a fost obligată să dea terenurile pe vechiul amplasament. Nu sunt de acord cu multe dintre prevederile acestor legi, dar sunt primul
care trebuie să le aplice. Trebuie să mai ţinem cont
şi de oportunitate. Terenul
din Corniţoiu este acum proprietate privată. Dacă bag un ban
acolo, mi se impută mie. Şi aşa am intervenit de nu ştiu câte ori la curăţenie, la corectat arbori şi la mai multe. Iar punctul de vedere al MDLPL cu privire la autorizare este atitudinea firească pe care putea să o aibă“, a declarat primarul Antonie Solomon.
Parcul Corniţoiu din Craiova a primit ieri lovitura decisivă: avizul de construire din partea Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL). În baza adresei MDLPL, Primăria Craiova le poate elibera certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire proprietarilor de terenuri din Parcul Corniţoiu, după ce timp de un an a refuzat să dea curs acestor solicitări. Municipalitatea s-a bazat pe prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 114 din 2007, cunoscută şi sub numele de „Ordonanţa verde“, potrivit căreia schimbarea
destinaţiei unei zone verzi, amenajată ca atare, este interzisă chiar dacă în documentaţia de urbanism - planuri urbanistice - aceasta este prevăzută ca zonă construibilă. „Suntem în litigiu în instanţe cu proprietarii terenurilor din zona Corniţoiu tocmai pentru că am refuzat să eliberăm certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, atâta vreme cât suprafaţa în cauză este amenajată ca spaţiu verde, conform textului OUG nr. 114 din 2007. Pentru clarificarea situaţiei, am solicitat punctul de vedere al MDLPL. Trebuia să încheiem într-un fel această dispută şi o vom închide aşa cum ne sfătuieşte MDLPL: dăm autorizaţiile de construire“, a spus arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu. „Întrucât PUZ zona Corniţoiu a fost aprobat în 27.09.2007 şi a primit viza de legalitate de la Instituţia prefectului judeţului Dolj pe 19.10.2007, anterior apariţiei Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2007, primăria poate emite autorizaţii de construire în această zonă conform PUZ aprobat, fără a se mai pune problema schimbării de destinaţie. Întrucât Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2007 nu se aplică retroactiv, ea nu are efect asupra acestui PUZ aprobat anterior publicării sale în Monitorul Oficial“, se arată în adresa transmisă Primăriei Craiova de Direcţia Generală Dezvoltare Teritorială din cadrul MDLPL.
Legi de distrus spaţiile verzi
Terenurile fostului cartier „Valea Gangului“, demolat înainte de 1989, au fost retrocedate în temeiul Legilor nr. 10 din 2001 şi 247 din 2005, deşi, conform planului urbanistic general al Craiovei din anul 2000, zona este spaţiu verde. Primarul Craiovei, Antonie Solomon, spune că legea e strâmbă, dar trebuie respectată. „Acestea sunt legile proprietăţii. Primăria a fost obligată să dea terenurile pe vechiul amplasament. Nu sunt de acord cu multe dintre prevederile acestor legi, dar sunt primul
care trebuie să le aplice. Trebuie să mai ţinem cont
şi de oportunitate. Terenul
din Corniţoiu este acum proprietate privată. Dacă bag un ban
acolo, mi se impută mie. Şi aşa am intervenit de nu ştiu câte ori la curăţenie, la corectat arbori şi la mai multe. Iar punctul de vedere al MDLPL cu privire la autorizare este atitudinea firească pe care putea să o aibă“, a declarat primarul Antonie Solomon.
Brasov: Cei 12 aleşi la loteria uninominalului
Candidaţii PD-L au cîştigat la Braşov alegerile în toate colegiile, dar aritmetica uninominalului le-a adus doar trei mandate de deputat şi două de senator
• Aceeaşi aritmetică a dat mandate unor candidaţi mai prost plasaţi
• Singurul senator PNL a ieşit pe locul trei în colegiul lui şi tot pe locul trei între colegii lui de partid candidaţi la Senat
• Loteria redistribuirii a oferit în Colegiul 6 mandatul de deputat celui mai slab cotat candidat peste pragul electoral
• Majoritatea candidaţilor care au devenit parlamentari sînt fericiţi, dar recunosc faptul că actuala formulă de uninominal nu reflectă voinţa alegătorului
Aleşii Braşovului pentru mandatul 2008-2012
Senat:
Colegiul 1: Marian Rasaliu (PD-L)- 35,04%
Colegiul 2: Titus Corlăţean (PSD)- 30,99%
Colegiul 3: Ioan Ghişe (PNL)- 15,60%
Colegiul 4: Florin Staicu (PD-L)- 46.45%
Camera
Deputaţilor
Colegiul 1: Gheorghe Gabor (PNL) - 35,18%
Colegiul 2: Constantin Niţă (PSD)- 30,32%
Colegiul 3: Mihai Donţu (PNL)- 32,5%
Colegiul 4: Gabriel Tiţă Nicolescu (PSD)- 26,27%
Colegiul 5: Gabriel Andronache (PD-L)- 38,5%
Colegiul 6: Anna Farkas (UDMR)- 6,42%
Colegiul 7: Florin Postolachi (PD-L)- 42.02%
Colegiul 8: Gheorghe Ialomiţianu (PD-L)- 51,72%
• Aceeaşi aritmetică a dat mandate unor candidaţi mai prost plasaţi
• Singurul senator PNL a ieşit pe locul trei în colegiul lui şi tot pe locul trei între colegii lui de partid candidaţi la Senat
• Loteria redistribuirii a oferit în Colegiul 6 mandatul de deputat celui mai slab cotat candidat peste pragul electoral
• Majoritatea candidaţilor care au devenit parlamentari sînt fericiţi, dar recunosc faptul că actuala formulă de uninominal nu reflectă voinţa alegătorului
Aleşii Braşovului pentru mandatul 2008-2012
Senat:
Colegiul 1: Marian Rasaliu (PD-L)- 35,04%
Colegiul 2: Titus Corlăţean (PSD)- 30,99%
Colegiul 3: Ioan Ghişe (PNL)- 15,60%
Colegiul 4: Florin Staicu (PD-L)- 46.45%
Camera
Deputaţilor
Colegiul 1: Gheorghe Gabor (PNL) - 35,18%
Colegiul 2: Constantin Niţă (PSD)- 30,32%
Colegiul 3: Mihai Donţu (PNL)- 32,5%
Colegiul 4: Gabriel Tiţă Nicolescu (PSD)- 26,27%
Colegiul 5: Gabriel Andronache (PD-L)- 38,5%
Colegiul 6: Anna Farkas (UDMR)- 6,42%
Colegiul 7: Florin Postolachi (PD-L)- 42.02%
Colegiul 8: Gheorghe Ialomiţianu (PD-L)- 51,72%
Sibiu: Rromi rascumparati
50 de rromi sibieni, victime ale Holocaustului din Romania, au fost despagubiti in urma demersurilor facute de Mihai Ilarie, presedintele Partidului Relansarii Sociale (PRS).
In urma cu patru ani, o delegatie din Sibiu, condusa de Mihai Ilarie, se prezenta la Geneva pentru a discuta problema Holocaustului si a rromilor din Romania, care au avut de suferit in timpul regimului antonescian. Dupa indelungi demersuri, peste 2.500 de solicitanti au beneficiat de cate un cec in valoare de 7.500 de euro
, ca despagubire pentru suferintele prin care au trecut ei sau familiile lor. „Dintre cele peste 3.500 de cereri depuse, aproximativ 65% au fost rezolvate“, a precizat Mihai Ilarie, presedintele PRS Sibiu. Mai departe, procesul identificarii beneficiarilor acestor despagubiri este destul de dificil, deoarece este greu pentru cei aflati in aceasta situatie sa dovedeasca ca au fost victime ale Holocaustului. Insa Ilarie sustine ca aproximativ 25.000 de romi au fost deportati in urma ordinului Presedintiei Consiliului de Ministri din regimul Antonescu. Incepand cu anul 2004, ziua de 9 octombrie, a fost recunoscuta oficial ca fiind Ziua Holocaustului. De atunci, in Sibiu au fost organizate mai multe manifestari in memoria celor exterminati.
Subiect inca sensibil
Guvernul a aprobat, in 2003, Acordul de Cooperare intre Arhivele Nationale ale Romaniei si Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA. In comunicatul de presa transmis la sfarsitul sedintei, se arata ca „discutiile pe marginea acestui punct au evidentiat, in final, pozitia Guvernului Romaniei: acesta incurajeaza cercetarile referitoare la fenomenul Holocaustului in Europa-inclusiv asupra documentelor de acest tip aflate in arhivele romanesti-subliniind insa cu tarie faptul ca inlauntrul hotarelor Romaniei in epoca 1940-1945 nu a avut loc Holocaustul“. Comunicatul a atras atunci atentia presei internationale si a comunitatilor evreiesti din Europa, care au comentat pozitia Guvernului roman, cat si existenta sau nu a Holocaustului in Romania. Cu toate aceste, un an mai tarziu, tribunalul din Statele Unite ale Americii stabilea ca fiecare victima a fenomenului sau urmasii acestora sa fie despagubiti de bancile
din Elvetia, cu un cec in valoare de 7.500 de euro. La scurt timp dupa aceasta decizie, Organizatia Internationala pentru Migratie (IOM), cu sediul la Geneva, primise in jur de 400.000 de cereri din toata lumea. Printre aceste 3.500 erau ale victimelor din Romania.
Vieti curmate
Comisia romana pentru victimele Holocaustului a estimat ca aproximativ 36.000 de romi ar fi murit in Transilvania, dar unii cercetatori sunt de parere ca numarul victimelor este mult mai mare. Deportarea lor a inceput la data de 12 septembrie 1942, oamenii fiind transportati in diferite regiuni ale tarii. Acolo, unii au murit de frig si de foame, alti de tifos, insa cei mai multi dintre ei au fost asasinati.
Mihai Ilarie l presedinte PRS
„Acum ne propunem sa demaram un nou program
, pentru statul roman, prin care vom solicita despagubiri morale si sociale pentru victimele din Romania ale Holocaustului. Momentan, exista deja 1.500 de solicitari, desi nu am stabilit inca suma la care se vor ridica despagubirile“
In urma cu patru ani, o delegatie din Sibiu, condusa de Mihai Ilarie, se prezenta la Geneva pentru a discuta problema Holocaustului si a rromilor din Romania, care au avut de suferit in timpul regimului antonescian. Dupa indelungi demersuri, peste 2.500 de solicitanti au beneficiat de cate un cec in valoare de 7.500 de euro
, ca despagubire pentru suferintele prin care au trecut ei sau familiile lor. „Dintre cele peste 3.500 de cereri depuse, aproximativ 65% au fost rezolvate“, a precizat Mihai Ilarie, presedintele PRS Sibiu. Mai departe, procesul identificarii beneficiarilor acestor despagubiri este destul de dificil, deoarece este greu pentru cei aflati in aceasta situatie sa dovedeasca ca au fost victime ale Holocaustului. Insa Ilarie sustine ca aproximativ 25.000 de romi au fost deportati in urma ordinului Presedintiei Consiliului de Ministri din regimul Antonescu. Incepand cu anul 2004, ziua de 9 octombrie, a fost recunoscuta oficial ca fiind Ziua Holocaustului. De atunci, in Sibiu au fost organizate mai multe manifestari in memoria celor exterminati.
Subiect inca sensibil
Guvernul a aprobat, in 2003, Acordul de Cooperare intre Arhivele Nationale ale Romaniei si Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA. In comunicatul de presa transmis la sfarsitul sedintei, se arata ca „discutiile pe marginea acestui punct au evidentiat, in final, pozitia Guvernului Romaniei: acesta incurajeaza cercetarile referitoare la fenomenul Holocaustului in Europa-inclusiv asupra documentelor de acest tip aflate in arhivele romanesti-subliniind insa cu tarie faptul ca inlauntrul hotarelor Romaniei in epoca 1940-1945 nu a avut loc Holocaustul“. Comunicatul a atras atunci atentia presei internationale si a comunitatilor evreiesti din Europa, care au comentat pozitia Guvernului roman, cat si existenta sau nu a Holocaustului in Romania. Cu toate aceste, un an mai tarziu, tribunalul din Statele Unite ale Americii stabilea ca fiecare victima a fenomenului sau urmasii acestora sa fie despagubiti de bancile
din Elvetia, cu un cec in valoare de 7.500 de euro. La scurt timp dupa aceasta decizie, Organizatia Internationala pentru Migratie (IOM), cu sediul la Geneva, primise in jur de 400.000 de cereri din toata lumea. Printre aceste 3.500 erau ale victimelor din Romania.
Vieti curmate
Comisia romana pentru victimele Holocaustului a estimat ca aproximativ 36.000 de romi ar fi murit in Transilvania, dar unii cercetatori sunt de parere ca numarul victimelor este mult mai mare. Deportarea lor a inceput la data de 12 septembrie 1942, oamenii fiind transportati in diferite regiuni ale tarii. Acolo, unii au murit de frig si de foame, alti de tifos, insa cei mai multi dintre ei au fost asasinati.
Mihai Ilarie l presedinte PRS
„Acum ne propunem sa demaram un nou program
, pentru statul roman, prin care vom solicita despagubiri morale si sociale pentru victimele din Romania ale Holocaustului. Momentan, exista deja 1.500 de solicitari, desi nu am stabilit inca suma la care se vor ridica despagubirile“
Leul îşi continuă deprecierea. Un euro, cotat la 3,8379 lei
ul s-a depreciat în prima
parte a şedinţei interbancare de miercuri, iar cursul de schimb a atins un maxim de 3,83 lei/euro, datele privind creşterea economică din primele nouă luni situatându-se peste aşteptările analiştilor, transmite Mediafax. În acelaşi timp, valutele din regiune s-au apreciat. BNR a afişat o rată
de referinţă de 3,8379 lei/euro.
Primele tranzacţii ale zilei s-au realizat la 3,8230-3,8260 lei/euro, după ce marţi cursul a închis la 3,8190-3,8220 lei/euro.
"Cererea de valută a urcat cotaţiile până la 3,8250-3,8270 lei/euro, în prima oră de tranzacţionare. După publicarea datelor privind PIB-ul, ratele au scăzut uşor la 3,8180-3,8210 lei/euro, însă aprecierea leului a fost oprită de ordinele comerciale
de cumpărare de euro
, care a întors cursul de schimb pe creştere. Valutele statelor emergente se întăresc faţă de moneda europeană", a declarat dealerul unei bănci, pentru Mediafax.
În jurul orei 10.30, euro se tranzacţiona cu 3,8270-33,8300 lei.
parte a şedinţei interbancare de miercuri, iar cursul de schimb a atins un maxim de 3,83 lei/euro, datele privind creşterea economică din primele nouă luni situatându-se peste aşteptările analiştilor, transmite Mediafax. În acelaşi timp, valutele din regiune s-au apreciat. BNR a afişat o rată
de referinţă de 3,8379 lei/euro.
Primele tranzacţii ale zilei s-au realizat la 3,8230-3,8260 lei/euro, după ce marţi cursul a închis la 3,8190-3,8220 lei/euro.
"Cererea de valută a urcat cotaţiile până la 3,8250-3,8270 lei/euro, în prima oră de tranzacţionare. După publicarea datelor privind PIB-ul, ratele au scăzut uşor la 3,8180-3,8210 lei/euro, însă aprecierea leului a fost oprită de ordinele comerciale
de cumpărare de euro
, care a întors cursul de schimb pe creştere. Valutele statelor emergente se întăresc faţă de moneda europeană", a declarat dealerul unei bănci, pentru Mediafax.
În jurul orei 10.30, euro se tranzacţiona cu 3,8270-33,8300 lei.
Vânzările de vinuri vor creşte cu până la 25% în perioada sărbătorilor
ânzările de vinuri vor creşte cu până la 25% în perioada sărbătorilor de iarnă, a declarat astăzi directorul executiv al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), Petre Călin Mocanu.
"În perioada sărbătorilor de iarnă ne aşteptăm la o creştere a vânzărilor pe piaţa vinului de până la 18-25%", a spus directorul executiv al ONIV, Călin Mocanu.
Acesta a menţionat că cele mai consumate vinuri sunt cele demiseci, cu o pondere de 70% în preferinţele consumatorilor, iar cel mai bine vândut soi de vin românesc este Grasa de Cotnari.
Potrivit lui Mocanu, piaţa vinului a atins în 2008 valoarea de aproximativ 450 de milioane de euro
, în creştere cu 12% faţă de 2007.
România înregistrează în 2008 o producţie de 5,6 milioane de hectolitri de vin, din care 278.000 de hectolitri au mers la export. Cele mai multe vinuri exportate au ajuns în Canada, unde s-au vândut peste 60.000 de sticle. De asemenea s-au realizat exporturi şi în China, Olanda, Italia şi Spania.
Totodată, România a importat în 2008 circa 450.000 de hectolitri de vin din ţări ale Uniunii Europene.
"În perioada sărbătorilor de iarnă ne aşteptăm la o creştere a vânzărilor pe piaţa vinului de până la 18-25%", a spus directorul executiv al ONIV, Călin Mocanu.
Acesta a menţionat că cele mai consumate vinuri sunt cele demiseci, cu o pondere de 70% în preferinţele consumatorilor, iar cel mai bine vândut soi de vin românesc este Grasa de Cotnari.
Potrivit lui Mocanu, piaţa vinului a atins în 2008 valoarea de aproximativ 450 de milioane de euro
, în creştere cu 12% faţă de 2007.
România înregistrează în 2008 o producţie de 5,6 milioane de hectolitri de vin, din care 278.000 de hectolitri au mers la export. Cele mai multe vinuri exportate au ajuns în Canada, unde s-au vândut peste 60.000 de sticle. De asemenea s-au realizat exporturi şi în China, Olanda, Italia şi Spania.
Totodată, România a importat în 2008 circa 450.000 de hectolitri de vin din ţări ale Uniunii Europene.
DHL preia Cargus
Deutsche Post a finalizat procesul de preluare a firmei de curierat Cargus International, prin intermediul companiei de curierat si logistica DHL International Romania al carei actionar majoritar este.
Prin aceasta tranzactie, estimata la 50 de milioane de euro
, DHL Romania isi consolideaza pozitia pe piata locala.
"Aceasta achizitie
reprezinta cea mai mare tranzactie pe piata interna de curierat care va permite atat DHL, cat si Cargus, sa castige cota de piata si sa-si imbunatateasca serviciile
, prin intermediul celei mai mari retele pentru curierat intern si international", se precizeaza intr-un comunicat al companiei.
DHL este o companie de curierat international infiintata in anul 1969. Numele companiei, care este un acronim, vine de la initialele celor trei fondatori ai companiei: Dalsey, Hillblom si Lynn.
Prin aceasta tranzactie, estimata la 50 de milioane de euro
, DHL Romania isi consolideaza pozitia pe piata locala.
"Aceasta achizitie
reprezinta cea mai mare tranzactie pe piata interna de curierat care va permite atat DHL, cat si Cargus, sa castige cota de piata si sa-si imbunatateasca serviciile
, prin intermediul celei mai mari retele pentru curierat intern si international", se precizeaza intr-un comunicat al companiei.
DHL este o companie de curierat international infiintata in anul 1969. Numele companiei, care este un acronim, vine de la initialele celor trei fondatori ai companiei: Dalsey, Hillblom si Lynn.
Lukoil ieftineste carburantii
ncepand de miercuri, 3 decembrie, Lukoil Romania a redus preturile benzinei si motorinei, cu noua bani pe litru.
Astfel, pretul benzinei COR 95 fara plumb Euroluk a scazut de la 3,14 lei
/litru la 3,05 lei/litru, iar cel al sortimentului COR 98 fara plumb Super
Euroluk coborat de la 3,5 lei/litru la 3,41 lei/litru.
Motorina Euro
L Diesel costa 3,54 lei/litru fata de 3,63 lei/litru, iar motorina Super Euro L Diesel poate fi achizitionata la un pret
de 3,87 lei/litru fata de 3,96 lei/litru.
Pretul pentru GPL auto a scazut de la 2,38 lei/litru la 2,07 lei/litru.
Astfel, pretul benzinei COR 95 fara plumb Euroluk a scazut de la 3,14 lei
/litru la 3,05 lei/litru, iar cel al sortimentului COR 98 fara plumb Super
Euroluk coborat de la 3,5 lei/litru la 3,41 lei/litru.
Motorina Euro
L Diesel costa 3,54 lei/litru fata de 3,63 lei/litru, iar motorina Super Euro L Diesel poate fi achizitionata la un pret
de 3,87 lei/litru fata de 3,96 lei/litru.
Pretul pentru GPL auto a scazut de la 2,38 lei/litru la 2,07 lei/litru.
BVB ora 13.00: Bursa "a inghetat"
nvestitorii pe bursa romaneasca nu au "curajul" sa mai realizeze tranzactii pana cand nu se va clarifica situatia politica. Incertitudinea ce persista pe bursa se rasfrange si asupra volumului de tranzactionare foarte scazut. Indicii bursieri variaza nehotarati intre plus
si minus, iar actiunile au " inghetat" la valoriile de ieri.
La ora 13.00, indicele BET, care arata evolutia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a scazut cu 0,06%, in timp ce indicele compozit, BET-C, a coborat cu 0,08%.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a scazut cu 0,02%, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, s-a depreciat cu 0,14 %. Indicele BET-FI a scazut in prima
jumatate a sedintei de tranzactionare de miercuri cu 0,01%.
In domeniul energetic, actiunile Petrom au stagnata la 0,1800 lei, in timp ce titlurile Rompetrol Rafinare au crescut cu 0,58% pana la 0,0174 lei
. Titlurile Transelectrica au pierdut 0,81% pana la 12,20 lei, in timp ce actiunile Transgaz au coborat cu 0,77% pana la 129 lei
Actiunile BRD SocGen (BRD) au stagnat la 8,05 lei, in timp ce titlurile Bancii
Comerciale Carpatica au ramas la cotatia 0,1970 lei.
Titlurile SIF Oltenia au stagnat la cotatia de 0,6900 lei/actiune, in timp ce actiunile SIF Moldova au urcat cu 0,77% pana la cotatia 0,6550 lei/actiune.
Actiunile Azomures Targu Mures au scazut cu 1,06% pana la 0,1860 lei, iar titlurile producatorului de ingrasaminte chimice Amonil Slobozia au stagnat la 0,0199 lei.
si minus, iar actiunile au " inghetat" la valoriile de ieri.
La ora 13.00, indicele BET, care arata evolutia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a scazut cu 0,06%, in timp ce indicele compozit, BET-C, a coborat cu 0,08%.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a scazut cu 0,02%, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, s-a depreciat cu 0,14 %. Indicele BET-FI a scazut in prima
jumatate a sedintei de tranzactionare de miercuri cu 0,01%.
In domeniul energetic, actiunile Petrom au stagnata la 0,1800 lei, in timp ce titlurile Rompetrol Rafinare au crescut cu 0,58% pana la 0,0174 lei
. Titlurile Transelectrica au pierdut 0,81% pana la 12,20 lei, in timp ce actiunile Transgaz au coborat cu 0,77% pana la 129 lei
Actiunile BRD SocGen (BRD) au stagnat la 8,05 lei, in timp ce titlurile Bancii
Comerciale Carpatica au ramas la cotatia 0,1970 lei.
Titlurile SIF Oltenia au stagnat la cotatia de 0,6900 lei/actiune, in timp ce actiunile SIF Moldova au urcat cu 0,77% pana la cotatia 0,6550 lei/actiune.
Actiunile Azomures Targu Mures au scazut cu 1,06% pana la 0,1860 lei, iar titlurile producatorului de ingrasaminte chimice Amonil Slobozia au stagnat la 0,0199 lei.
Guvernul creşte taxa de poluare pentru maşinile second-hand
remierul Călin Popescu Tăriceanu speră ca situaţia de la Dacia să se remedieze rapid şi anunţă că Guvernul va lua noi măsuri pentru a stopa importul masiv de maşini second-hand, printre care şi majorarea taxei de poluare pentru aceste automobile
.
"Riscăm să devenim cimitirul de maşini vechi al Europei", a spus Tăriceanu în timpul unei vizite oficiale în oraşul dâmboviţean Titu.
Primă de casare
mai mare
Premierul a adăugat că este nevoie de înnoirea urgentă a parcului auto, în acest sens anunţând că este posibilă majorarea primei de casare de la 800 la 1.000 de euro.
"Criza a dus la o scădere impreionantă a vânzărilor, accentuată de importul masiv de maşini de ocazie. Vom lua măsuri pentru a stopa disponibilizările masive", a adăugat Tăriceanu.
Renault intenţionează să angajeze aproximativ trei mii de ingineri şi tehnicieni într-un centru de cercetare de la Titu, care va fi gata până în 2015. Investiţia totală se ridică la 450 de milioane de euro
.
.
"Riscăm să devenim cimitirul de maşini vechi al Europei", a spus Tăriceanu în timpul unei vizite oficiale în oraşul dâmboviţean Titu.
Primă de casare
mai mare
Premierul a adăugat că este nevoie de înnoirea urgentă a parcului auto, în acest sens anunţând că este posibilă majorarea primei de casare de la 800 la 1.000 de euro.
"Criza a dus la o scădere impreionantă a vânzărilor, accentuată de importul masiv de maşini de ocazie. Vom lua măsuri pentru a stopa disponibilizările masive", a adăugat Tăriceanu.
Renault intenţionează să angajeze aproximativ trei mii de ingineri şi tehnicieni într-un centru de cercetare de la Titu, care va fi gata până în 2015. Investiţia totală se ridică la 450 de milioane de euro
.
Petrom a ieftinit benzina şi motorina cu 9 bani pe litru
Pretul benzinei scade, în premieră pentru ultimii trei ani, sub nivelul de 3 lei pe litru. Petrom a ieftinit de astăzi carburanţii cu 9 bani, pe fondul scăderii cotaţiei petrolului.
Un litru de benzină Premium fara plumb 95 costă, de astăzi, 2,95 lei, Top Premium fara plumb 99+ - 3,28 lei
/litru, OMV Carrera 95 - 3,05 lei/litru şi OMV Carrera 100 -3,68 lei/litru. A scăzut şi preţul motorinei.
Şoferii plătesc de astăzi pentru un litru de motorină Top Euro
Diesel 4 - 3,46 lei, pentru OMV Sprint Diesel - 3,51 lei, Euro Diesel 4 costă 3,38 lei/litru, iar OMV Premium Diesel, 3,79 lei/litru.
Un litru de benzină Premium fara plumb 95 costă, de astăzi, 2,95 lei, Top Premium fara plumb 99+ - 3,28 lei
/litru, OMV Carrera 95 - 3,05 lei/litru şi OMV Carrera 100 -3,68 lei/litru. A scăzut şi preţul motorinei.
Şoferii plătesc de astăzi pentru un litru de motorină Top Euro
Diesel 4 - 3,46 lei, pentru OMV Sprint Diesel - 3,51 lei, Euro Diesel 4 costă 3,38 lei/litru, iar OMV Premium Diesel, 3,79 lei/litru.
Preţul gazelor ar putea rămâne neschimbat până în T3 2009, când ar putea să scadă
Preţul gazelor ar putea rămâne la nivelul actual, până în trimestrul III 2009, când ar fi posibil să scadă, a declarat miercuri pentru NewsIn directorul Departamentului Preţuri şi Tarife în domeniul gazelor naturale din cadrul ANRE, Gabriel Sârbu.
"De la 1 ianuarie 2009, luăm în considerare menţinerea preţului actual al gazelor naturale
, atât cele livrate populaţiei, cât şi cele destinate consumatorilor industriali. Este posibil chiar ca începând din trimestrul III 2009, preţul gazelor să scadă. Nu ar fi normal ca preţul lor să crească din ianuarie şi apoi să scadă. Acest lucru se datorează faptului că preţul de azi al barilului de petrol va avea un efect asupra preţului gazelor abia în vara
lui 2009", a explicat directorul în cadrul Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei
(ANRE), Gabriel Sârbu.
"De la 1 ianuarie 2009, luăm în considerare menţinerea preţului actual al gazelor naturale
, atât cele livrate populaţiei, cât şi cele destinate consumatorilor industriali. Este posibil chiar ca începând din trimestrul III 2009, preţul gazelor să scadă. Nu ar fi normal ca preţul lor să crească din ianuarie şi apoi să scadă. Acest lucru se datorează faptului că preţul de azi al barilului de petrol va avea un efect asupra preţului gazelor abia în vara
lui 2009", a explicat directorul în cadrul Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei
(ANRE), Gabriel Sârbu.
Leul pierde 3 bani la 3,84 lei/euro, în contrast cu regiunea şi în ciuda datelor pozitive despre PIB
Moneda naţională a pierdut miercuri dimineaţă aproape 3 bani, până în jur de 3,84 lei
/euro, în contrast cu evoluţia altor monede din regiune şi şi în ciuda datelor pozitive privind creşterea economică din al treilea trimestru, pe fondul unor cumpărări mai mari de valută.
"Leul a fost singura moneda din regiune care s-a depreciat în cursul dimineţii, probabil pe fondul unor cumpărări mai mari de valută. A fost o uşoară apreciere imediat după anunţarea datelor privind creşterea economică pe trimestrul al treilea, însă moneda naţională a revenit apoi pe depreciere", a declarat, pentru NewsIn, dealerul Băncii Transilvania, Ioan Bîrle.
În ciuda unei uşoare aprecieri în primele ore ale zilei, moneda naţională s-a depreciat brusc dinaintea deschiderii şedinţei valutare, de la 3,8080 la 3,8250 lei/euro, continuându-şi deprecierea şi în primele tranzacţii ale zilei de pe piaţa locală, până la 3,8340 lei/euro. La ora 10:50, băncile cumpărau un euro cu 3,8370 lei şi îl vindeau cu 3,8420 lei.
Produsul
intern brut (PIB) al României a crescut cu 9,1% în al treilea trimestru al acestui an, până la 139,4 miliarde lei (38,9 miliarde euro
), uşor peste estimările analiştilor, avansul economic al primelor nouă luni fiind de 8,9%, arată datele publicate miercuri de Statistică.
/euro, în contrast cu evoluţia altor monede din regiune şi şi în ciuda datelor pozitive privind creşterea economică din al treilea trimestru, pe fondul unor cumpărări mai mari de valută.
"Leul a fost singura moneda din regiune care s-a depreciat în cursul dimineţii, probabil pe fondul unor cumpărări mai mari de valută. A fost o uşoară apreciere imediat după anunţarea datelor privind creşterea economică pe trimestrul al treilea, însă moneda naţională a revenit apoi pe depreciere", a declarat, pentru NewsIn, dealerul Băncii Transilvania, Ioan Bîrle.
În ciuda unei uşoare aprecieri în primele ore ale zilei, moneda naţională s-a depreciat brusc dinaintea deschiderii şedinţei valutare, de la 3,8080 la 3,8250 lei/euro, continuându-şi deprecierea şi în primele tranzacţii ale zilei de pe piaţa locală, până la 3,8340 lei/euro. La ora 10:50, băncile cumpărau un euro cu 3,8370 lei şi îl vindeau cu 3,8420 lei.
Produsul
intern brut (PIB) al României a crescut cu 9,1% în al treilea trimestru al acestui an, până la 139,4 miliarde lei (38,9 miliarde euro
), uşor peste estimările analiştilor, avansul economic al primelor nouă luni fiind de 8,9%, arată datele publicate miercuri de Statistică.
Disponibilizări în industria telefoniei mobile
Al cincilea mare operator de telefonie din Europa, Telecom Italia, va disponibiliza încă 4.000 de angajaţi în Italia, pe lângă cei 5.000 de salariaţi anunţaţi anterior, transmite Reuters.
Totodată, compania va renunţa la proprietăţi în valoare de trei miliarde de euro.
Disponibilizările anunţate azi reprezintă 5% din forţa de muncă totală a operatorului.
Compania a anunţat încă din iunie că va renunţa la 5.000 de locuri de muncă în Italia până în 2010.
Măsurile fac parte dintr-un program
de afaceri pentru perioada 2009- 2011, ale cărui axe principale sunt diminuarea costurilor, a datoriilor de 37 miliarde euro
şi concentrarea activităţilor pe pieţele din Italia şi Brazilia.
Pe de altă parte, în următorii ani, compania
îşi va întări prezenţa în Brazilia şi va încerca să se extindă în Argentina.
Totodată, compania va renunţa la proprietăţi în valoare de trei miliarde de euro.
Disponibilizările anunţate azi reprezintă 5% din forţa de muncă totală a operatorului.
Compania a anunţat încă din iunie că va renunţa la 5.000 de locuri de muncă în Italia până în 2010.
Măsurile fac parte dintr-un program
de afaceri pentru perioada 2009- 2011, ale cărui axe principale sunt diminuarea costurilor, a datoriilor de 37 miliarde euro
şi concentrarea activităţilor pe pieţele din Italia şi Brazilia.
Pe de altă parte, în următorii ani, compania
îşi va întări prezenţa în Brazilia şi va încerca să se extindă în Argentina.
marți, 7 iulie 2009
PNL şi PNŢCD au parafat acordul prin care ţărăniştii se angajează să candideze sub sigla liberalilor
Liberalii şi ţărăniştii au parafat astăzi acordul politic referitor la strategia comună privind alegerile parlamentare, care prevede ca reprezentanţi ai PNŢCD să candideze în 30 de colegii uninominale, sub sigla PNL.
"Potrivit acordului, PNL va asigura participarea la alegerile generale a reprezentanţilor PNŢCD în 30 de colegii uninominale, sub denumirea şi sigla PNL. Candidaţii din partea PNŢCD vor fi desemnaţi în cele 30 de colegii uninominale de către conducerea PNŢCD. De asemenea, PNŢCD nu va participa sub siglă proprie şi nici în alianţă politică sau electorală la alegerile parlamentare care urmează şi va sprijini candidaţii PNL în toate colegiile uninominale din ţară", se arată într-un comunicat de presă. De asemenea, după alegeri, membrii PNŢCD din Parlament, promovaţi pe listele PNL, vor activa ca reprezentanţi ai PNŢCD în cadrul grupurilor liberalilor din Camera
Deputaţilor şi Senat.
"În virtutea bunei colaborări între PNL şi PNŢCD şi în spiritul protocolului de constituire al Polului de centru-dreapta, semnat în iunie 2007, cele două formaţiuni au convenit să participe împreună la viitoarele alegeri parlamentare, într-o formulă politică comună la nivelul întregii ţări", se mai precizează în documentul
remis presei.
Acordul politic urmează a fi supus aprobării forurilor competente din fiecare partid şi va fi ulterior semnat de preşedintele PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, şi de preşedintele PNŢCD, Marian Petre Miluţ, după care va intra în vigoare.
Participarea reprezentanţilor PNŢCD sub sigla PNL înseamnă că aceştia vor trebui să-şi dea demisia din propriul partid, deoarece legislaţia nu permite o altă formulă. Ţărăniştii au ei înşişi de rezolvat unele dispute interne, mai ales că asocierea cu liberalii, în condiţiile de mai sus, a dus la contestări din partea unor lideri, precum Ion Diaconescu, Gheorghe Ciuhandu, care doresc un Congres extraordinar prin care actuala conducere Marian Miluţ-Aurelian Pavelescu să fie debarcată. În replică, Miluţ a convocat pentru 24 august CNC-ul partidului, în cadrul căruia este de aşteptat să valideze şi acordul cu PNL. Rezolvarea situaţiei interne din PNŢCD va fi urmată de semnarea acordului cu premierul Călin Popescu Tăriceanu.
"Potrivit acordului, PNL va asigura participarea la alegerile generale a reprezentanţilor PNŢCD în 30 de colegii uninominale, sub denumirea şi sigla PNL. Candidaţii din partea PNŢCD vor fi desemnaţi în cele 30 de colegii uninominale de către conducerea PNŢCD. De asemenea, PNŢCD nu va participa sub siglă proprie şi nici în alianţă politică sau electorală la alegerile parlamentare care urmează şi va sprijini candidaţii PNL în toate colegiile uninominale din ţară", se arată într-un comunicat de presă. De asemenea, după alegeri, membrii PNŢCD din Parlament, promovaţi pe listele PNL, vor activa ca reprezentanţi ai PNŢCD în cadrul grupurilor liberalilor din Camera
Deputaţilor şi Senat.
"În virtutea bunei colaborări între PNL şi PNŢCD şi în spiritul protocolului de constituire al Polului de centru-dreapta, semnat în iunie 2007, cele două formaţiuni au convenit să participe împreună la viitoarele alegeri parlamentare, într-o formulă politică comună la nivelul întregii ţări", se mai precizează în documentul
remis presei.
Acordul politic urmează a fi supus aprobării forurilor competente din fiecare partid şi va fi ulterior semnat de preşedintele PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, şi de preşedintele PNŢCD, Marian Petre Miluţ, după care va intra în vigoare.
Participarea reprezentanţilor PNŢCD sub sigla PNL înseamnă că aceştia vor trebui să-şi dea demisia din propriul partid, deoarece legislaţia nu permite o altă formulă. Ţărăniştii au ei înşişi de rezolvat unele dispute interne, mai ales că asocierea cu liberalii, în condiţiile de mai sus, a dus la contestări din partea unor lideri, precum Ion Diaconescu, Gheorghe Ciuhandu, care doresc un Congres extraordinar prin care actuala conducere Marian Miluţ-Aurelian Pavelescu să fie debarcată. În replică, Miluţ a convocat pentru 24 august CNC-ul partidului, în cadrul căruia este de aşteptat să valideze şi acordul cu PNL. Rezolvarea situaţiei interne din PNŢCD va fi urmată de semnarea acordului cu premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Orban acuză Petrom că refuză să vândă roviniete
Ministrul Transporturilor a afirmat astăzi că Petrom nu comercializează rovinietele pe care le are deoarece încercă să forţeze ministerul să acorde comisionul care revine companiei
din vanzarea taxelor de drum, informează Mediafax.
Astfel, Petrom ar primi un procent de 4-6% din vânzarea rovinietelor.
Potrivit lui Orban, în urma unui control au fost descoperite 823.000 de roviniete, pe care compania fie le ţine "sub tejghea", fie nu le distribuie staţiilor din teritoriu.
"În urma controlului am văzut următoarele situaţii: şefii de staţie ţin sub tejghea rovinietele. O altă situaţie este cea în care li s-a repartizat un stoc foarte mic. A treia situaţie este că, la nivel central, Petrom le spune şefilor de staţie câte roviniete să comande, iar acestea sunt insuficiente", a explicat ministrul.
Contractul dintre Petrom şi Ministerul Transporturilor a fost încheiat pe vremea când Radu Berceanu era ministru şi nu prevede sancţiuni, a adăugat Orban.
din vanzarea taxelor de drum, informează Mediafax.
Astfel, Petrom ar primi un procent de 4-6% din vânzarea rovinietelor.
Potrivit lui Orban, în urma unui control au fost descoperite 823.000 de roviniete, pe care compania fie le ţine "sub tejghea", fie nu le distribuie staţiilor din teritoriu.
"În urma controlului am văzut următoarele situaţii: şefii de staţie ţin sub tejghea rovinietele. O altă situaţie este cea în care li s-a repartizat un stoc foarte mic. A treia situaţie este că, la nivel central, Petrom le spune şefilor de staţie câte roviniete să comande, iar acestea sunt insuficiente", a explicat ministrul.
Contractul dintre Petrom şi Ministerul Transporturilor a fost încheiat pe vremea când Radu Berceanu era ministru şi nu prevede sancţiuni, a adăugat Orban.
Restanţele românilor la plata creditelor au crescut cu 63%, în ultimul an, până la 700 milioane lei
Populaţia avea restanţe de 702 milioane lei la jumătatea acestui an, în creştere cu 63% faţă de suma raportată de Biroul de Credit în iunie 2007, în timp ce numărul restanţierilor a crescut cu 32%, conform datelor publicate, astăzi, pe pagina de internet a băncii centrale.
Astfel, sumele restante au crescut în prima jumătate a anului 2008 cu 22,6% faţă de finalul anului trecut, când acestea depăşeau 573 milioane lei
.
Numărul românilor care au restanţe mai mari
de 30 de zile la credite a ajuns la aproape 393.000 în iunie 2008, în creştere cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu peste 11% faţă de sfârşitul lui 2007. Biroul de Credit avea la sfârşitul lui iunie 2008 peste 527.000 de restanţe în evidenţă, cu 40% mai multe decât la jumătatea anului trecut.
Cele mai mari datorii sunt realizate de restanţierii care au primit credite în lei, sumă ce ajunsese în iunie 2008 la aproape 590 milioane lei, cu 57,8% mai mult decât în luna similară din 2007, relevă datele BNR.
Cea mai mare creştere a fost înregistrată în cazul restanţelor la împrumuturile în euro, sumă care s-a dublat faţă de luna mai 2007, până la echivalentul a 109,4 milioane lei, arată datele BNR.
Datoriile neachitate la creditele în dolari
au scăzut în iunie 2008 cu 40% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ajungând la 1,05 milioane lei, pe fondul deprecierii monedei americane în ultimul an.
Creditele cu restanţe mai mari de 90 de zile înregistrează cele mai mari datorii, în valoare de 508,35 milioane lei, sumă de două ori şi jumătate mai mare faţă de cea din iunie anul trecut, şi în creştere cu 34% faţă de sfârşitul lui 2007.
Totalul restanţelor între 61 şi 90 de zile a crescut cu 43,4% faţă de iunie 2007, până la 24,6 milioane lei, şi s-a majorat cu doar un procent faţă de restanţele de la începutul anului.
Creditele ce au generat restanţe între 31 şi 60 de zile au înregistrat datorii de 26,3 milioane lei, în creştere cu 51,3% faţă de iunie 2007 şi cu 35% faţă de sfârşitul anului trecut, mai arată datele băncii centrale.
Nivelul restanţelor mai mari de un an de zile, reprezentând credite scoase în afara bilanţului, a scăzut faţă de anul trecut cu aproape 40%, până la 111,6 milioane lei în iunie, sumă cu 21% mai mică faţă de cea de la finele lui 2007.
Pentru a fi înregistrat la Biroul de Credit, clientul trebuie să fi întârziat cu plata ratei lunare cel puţin 30 de zile şi să aibă o restanţă de cel puţin 11 lei.
În prezent, Biroul de Credit primeşte informaţii de risc furnizate de 29 de bănci, a căror cotă de piaţă pe segmentul împrumuturilor pentru populaţie însumează peste 98%. Dintre acestea, 23 de bănci, cu o cotă de 92% pe segmentul bancar
de retail, transmit şi primesc informaţii pozitivă.
De asemenea, Biroul de Credit primeşte informaţii de la opt societăţi de credit de consum, dintre care patru transmit şi informaţii pozitive, şi de la două firme
de leasing, care de asemenea transmit şi informaţii pozitive.
Astfel, sumele restante au crescut în prima jumătate a anului 2008 cu 22,6% faţă de finalul anului trecut, când acestea depăşeau 573 milioane lei
.
Numărul românilor care au restanţe mai mari
de 30 de zile la credite a ajuns la aproape 393.000 în iunie 2008, în creştere cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu peste 11% faţă de sfârşitul lui 2007. Biroul de Credit avea la sfârşitul lui iunie 2008 peste 527.000 de restanţe în evidenţă, cu 40% mai multe decât la jumătatea anului trecut.
Cele mai mari datorii sunt realizate de restanţierii care au primit credite în lei, sumă ce ajunsese în iunie 2008 la aproape 590 milioane lei, cu 57,8% mai mult decât în luna similară din 2007, relevă datele BNR.
Cea mai mare creştere a fost înregistrată în cazul restanţelor la împrumuturile în euro, sumă care s-a dublat faţă de luna mai 2007, până la echivalentul a 109,4 milioane lei, arată datele BNR.
Datoriile neachitate la creditele în dolari
au scăzut în iunie 2008 cu 40% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ajungând la 1,05 milioane lei, pe fondul deprecierii monedei americane în ultimul an.
Creditele cu restanţe mai mari de 90 de zile înregistrează cele mai mari datorii, în valoare de 508,35 milioane lei, sumă de două ori şi jumătate mai mare faţă de cea din iunie anul trecut, şi în creştere cu 34% faţă de sfârşitul lui 2007.
Totalul restanţelor între 61 şi 90 de zile a crescut cu 43,4% faţă de iunie 2007, până la 24,6 milioane lei, şi s-a majorat cu doar un procent faţă de restanţele de la începutul anului.
Creditele ce au generat restanţe între 31 şi 60 de zile au înregistrat datorii de 26,3 milioane lei, în creştere cu 51,3% faţă de iunie 2007 şi cu 35% faţă de sfârşitul anului trecut, mai arată datele băncii centrale.
Nivelul restanţelor mai mari de un an de zile, reprezentând credite scoase în afara bilanţului, a scăzut faţă de anul trecut cu aproape 40%, până la 111,6 milioane lei în iunie, sumă cu 21% mai mică faţă de cea de la finele lui 2007.
Pentru a fi înregistrat la Biroul de Credit, clientul trebuie să fi întârziat cu plata ratei lunare cel puţin 30 de zile şi să aibă o restanţă de cel puţin 11 lei.
În prezent, Biroul de Credit primeşte informaţii de risc furnizate de 29 de bănci, a căror cotă de piaţă pe segmentul împrumuturilor pentru populaţie însumează peste 98%. Dintre acestea, 23 de bănci, cu o cotă de 92% pe segmentul bancar
de retail, transmit şi primesc informaţii pozitivă.
De asemenea, Biroul de Credit primeşte informaţii de la opt societăţi de credit de consum, dintre care patru transmit şi informaţii pozitive, şi de la două firme
de leasing, care de asemenea transmit şi informaţii pozitive.
Leul Moldovenesc, a doua monedă din lume
Potrivit unei analize a Commerzbank, leul moldovenesc a fost in primele sase luni ale anului in curs a doua moneda din lume, ca performante, dupa coroana ceha.
Astfel, moneda nationala a Moldovei s-a intarit fata de principalele valute, dolarul american si moneda unica europeana la un nivel de peste 15 procente, mai spune Commerzbank.
Astfel, conform sursei citate, in semestrul I leul moldovenesc s-a intarit cu 15% fata de euro
si 17% fata de dolar.
Aceste informatii sunt confirmate si de ultimele date oferite de catre Banca
Nationala a Moldovei, respectiv cele pe ultimul trimestru al anului in curs.
Cursul mediu al leului moldovenesc in raport cu dolarul SUA s-a apreciat de la 10,3416 MDL pentru 1 USD in luna mai pana la 10,0751 MDL pentru 1 USD in luna iunie 2008.
Astfel, moneda nationala a Moldovei s-a intarit fata de principalele valute, dolarul american si moneda unica europeana la un nivel de peste 15 procente, mai spune Commerzbank.
Astfel, conform sursei citate, in semestrul I leul moldovenesc s-a intarit cu 15% fata de euro
si 17% fata de dolar.
Aceste informatii sunt confirmate si de ultimele date oferite de catre Banca
Nationala a Moldovei, respectiv cele pe ultimul trimestru al anului in curs.
Cursul mediu al leului moldovenesc in raport cu dolarul SUA s-a apreciat de la 10,3416 MDL pentru 1 USD in luna mai pana la 10,0751 MDL pentru 1 USD in luna iunie 2008.
România, locul doi la creşterile salariale din UE în 2007
România ocupă locul doi în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a veniturilor medii ale românilor. Potrivit unui raport al Observatorului pentru Relaţii Industriale Europene (EIRO), veniturile medii au crescut cu 18,4% în 2006, şi cu 25,5% în 2007, clasându-se imediat după Letonia, care ocupă prima poziţie, cu o creştere de 32,3%. Cea mai mică creştere salarială s-a înregistrat în Malta, de doar 0,7%. La nivelul blocului comunitar, ţara noastră ocupă locul trei în 2007, cu o treaptă mai jos decât în 2006. Salariul minim din România a crescut anul trecut cu 18,9%, faţă de avansul de 12,1% înregistrat în 2006. Anul trecut, în Letonia, creşterea salariului minim a fost de 33,3%, în Estonia de 20%, la polul opus situându-se Belgia cu o creşere de doar 2% şi Luxembourg, cu 1,9%. La niveul ţărilor membre ale UE, salariul minim a crescut cu 8,1% în 2007.
Topul celor mai bogaţi regi din lume
evista Forbes a realizat un top al celor mai bogati 15 monarhi ai lumii, a caror avere adunata se ridica la 131 de miliarde de dolari, in crestere, de la 95 de miliarde cu un an in urma.
Pe ultimul loc se afla regele Mswati al III-lea, monarhul regatului Swaziland, a carui avere se ridica la 200 de milioane de dolari, iar pe locul imediat urmator se afla regina Beatrix Wilhelmina Armgard a Olandei, care la varsta de 70 de ani are o avere estimata la 300 de milioane de dolari.
Pe locul 13 se afla seicul Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah al Kuweitului, cu o avere de jumatate de miliard de dolari. Regina Elisabeta a II a MArii Britanii se afla pe locul 12. La cei 82 de ani ai sai, cel mai longeviv monarh al regatului Britanic are o avere de 650 de milioane de dolari.
Pe pozitia 11 se afla Aga Khan, liderul spiritual al al imamilor musulmani siiti din intreaga lume, si promotorul investitiilor in Asia si Africa. La 71 de ani, are o avere estimata la 1 miliard de dolari
.
Sultanul Qaboos bin Said al Omanului, are o avere de 1,1 miliarde de dolari. Acesta a cunoscut o crestere insemnata a averii in ultimul an, datorita investitiilor in petrol.
O pozitie mai sus se afla printul Albert al II lea de Monaco. La 50 de ani, printul Albert are o avere de 1,4 miliarde de dolari. Se stie despre el ca lupta pentru protejarea mediului si conduce, in consecinta, un automobil hibrid.
Regele Mohamed al VI-lea al regatului Morocco, in o varsta de 46 de ani, are o avere de 1,5 miliarde de dolari. Ajuns la tron in 1999, averea acestuia provine din actiunile pe care le detine la cea mai mare
companie publica a statului, dar si din investitiile in agricultura.
Seicul Hamad bin Khalifa Al Thani al Qatarului se afla pe locul 7 si are o avere de 2 miliarde de dolari, iar pe pozitia a sasea se afla Printul Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein, cu o avere de 5 miliarde de dolari. Familia regala din Liechtenstein detine celebra banca
LGT, care a fost anul asta in centrul unuia dintre cele mai mari scandaluri fiscale din istorie.
Pe locul 5 se afla seicul Mohamed bin Rashid al Dubaiului, care la 58 de ani are o avere de 18 miliarde de dolari. Acesta detine majoritatea actiunilor in Dubai Holding, un conglomerat ce are actiuni la HSBC Holdings si Sony.
Cu o avere de 20 de miliarde de dolari, sultanul Haji Hassanal Bolkiah al Bruneiului se afla pe locul al patrulea in acest top. El este cel de-al 29 lea sultan al regatului Brunei, intr-o dinastie ce a stat la conducere timp de 600 de ani.
Pe ultimul loc se afla regele Mswati al III-lea, monarhul regatului Swaziland, a carui avere se ridica la 200 de milioane de dolari, iar pe locul imediat urmator se afla regina Beatrix Wilhelmina Armgard a Olandei, care la varsta de 70 de ani are o avere estimata la 300 de milioane de dolari.
Pe locul 13 se afla seicul Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah al Kuweitului, cu o avere de jumatate de miliard de dolari. Regina Elisabeta a II a MArii Britanii se afla pe locul 12. La cei 82 de ani ai sai, cel mai longeviv monarh al regatului Britanic are o avere de 650 de milioane de dolari.
Pe pozitia 11 se afla Aga Khan, liderul spiritual al al imamilor musulmani siiti din intreaga lume, si promotorul investitiilor in Asia si Africa. La 71 de ani, are o avere estimata la 1 miliard de dolari
.
Sultanul Qaboos bin Said al Omanului, are o avere de 1,1 miliarde de dolari. Acesta a cunoscut o crestere insemnata a averii in ultimul an, datorita investitiilor in petrol.
O pozitie mai sus se afla printul Albert al II lea de Monaco. La 50 de ani, printul Albert are o avere de 1,4 miliarde de dolari. Se stie despre el ca lupta pentru protejarea mediului si conduce, in consecinta, un automobil hibrid.
Regele Mohamed al VI-lea al regatului Morocco, in o varsta de 46 de ani, are o avere de 1,5 miliarde de dolari. Ajuns la tron in 1999, averea acestuia provine din actiunile pe care le detine la cea mai mare
companie publica a statului, dar si din investitiile in agricultura.
Seicul Hamad bin Khalifa Al Thani al Qatarului se afla pe locul 7 si are o avere de 2 miliarde de dolari, iar pe pozitia a sasea se afla Printul Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein, cu o avere de 5 miliarde de dolari. Familia regala din Liechtenstein detine celebra banca
LGT, care a fost anul asta in centrul unuia dintre cele mai mari scandaluri fiscale din istorie.
Pe locul 5 se afla seicul Mohamed bin Rashid al Dubaiului, care la 58 de ani are o avere de 18 miliarde de dolari. Acesta detine majoritatea actiunilor in Dubai Holding, un conglomerat ce are actiuni la HSBC Holdings si Sony.
Cu o avere de 20 de miliarde de dolari, sultanul Haji Hassanal Bolkiah al Bruneiului se afla pe locul al patrulea in acest top. El este cel de-al 29 lea sultan al regatului Brunei, intr-o dinastie ce a stat la conducere timp de 600 de ani.
BNR a aprobat noul regulament de creditare pentru populatie
NR a aprobat, ieri, noul regulament de creditare care presupune masuri dure pentru limitarea gradului de indatorare a populatiei. Potrivit acestuia, bancile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populatiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, si nu doar în functie de adeverinta de salariu sau alte documente
, ca în prezent.
In plus
, rata maxima pe care o persoana se poate angaja sa o plateasca lunar bancii, suma rezultata prin aplicarea gradului de îndatorare în raport cu veniturile de la momentul acordarii creditului, nu va fi modificata pâna la scadenta. BNR a acceptat sa elimine procedura de stres-test, stipulata în proiectul initial, dar a introdus o noua prevedere care stabileste ca nivelul maxim al gradului de îndatorare nu poate fi depasit pe toata durata de rambursare a creditului, informeaza Mediafax. Gradul de îndatorare se va calcula, însa, pâna la scadenta în functie de veniturile clientului de la momentul acordarii împrumutului. Astfel, daca o persoana are la acordarea împrumutului o rata lunara de 400 de lei
, desi veniturile îi permiteau un grad de îndatorare de cel mult 500 de lei, banca
va fi obligata sa urmareasca, în cazul modificarii conditiilor de creditare, ca suma lunara de plata sa nu fie majorata cu mai mult de 100 de lei. Bancile vor fi obligate sa calculeze gradul de îndatorare diferentiat pe categorii de clienti, atât pe destinatia împrumutului, cât si pe tipul de credit, respectiv în moneda nationala sau în valuta, cu dobânda fixa sau variabila. BNR a mai stabilit ca pentru bancile unde nu exista norme proprii de creditare sa fie diminuat gradul de îndatorare de la 40% la 35% din veniturile clientilor. În prezent, cele mai multe dintre bancile care au primit avizul pentru norme proprii de creditare aplica un grad maxim de îndatorare de 70% din veniturile nete ale solicitantului. Dupa intrarea în vigoare a noului regulament, bancile vor trimite spre avizare alte norme proprii, în care vor detalia modul de calcul al gradului de îndatorare, pe baza unor simulari privind, în principal, riscul valutar si de dobânda.
, ca în prezent.
In plus
, rata maxima pe care o persoana se poate angaja sa o plateasca lunar bancii, suma rezultata prin aplicarea gradului de îndatorare în raport cu veniturile de la momentul acordarii creditului, nu va fi modificata pâna la scadenta. BNR a acceptat sa elimine procedura de stres-test, stipulata în proiectul initial, dar a introdus o noua prevedere care stabileste ca nivelul maxim al gradului de îndatorare nu poate fi depasit pe toata durata de rambursare a creditului, informeaza Mediafax. Gradul de îndatorare se va calcula, însa, pâna la scadenta în functie de veniturile clientului de la momentul acordarii împrumutului. Astfel, daca o persoana are la acordarea împrumutului o rata lunara de 400 de lei
, desi veniturile îi permiteau un grad de îndatorare de cel mult 500 de lei, banca
va fi obligata sa urmareasca, în cazul modificarii conditiilor de creditare, ca suma lunara de plata sa nu fie majorata cu mai mult de 100 de lei. Bancile vor fi obligate sa calculeze gradul de îndatorare diferentiat pe categorii de clienti, atât pe destinatia împrumutului, cât si pe tipul de credit, respectiv în moneda nationala sau în valuta, cu dobânda fixa sau variabila. BNR a mai stabilit ca pentru bancile unde nu exista norme proprii de creditare sa fie diminuat gradul de îndatorare de la 40% la 35% din veniturile clientilor. În prezent, cele mai multe dintre bancile care au primit avizul pentru norme proprii de creditare aplica un grad maxim de îndatorare de 70% din veniturile nete ale solicitantului. Dupa intrarea în vigoare a noului regulament, bancile vor trimite spre avizare alte norme proprii, în care vor detalia modul de calcul al gradului de îndatorare, pe baza unor simulari privind, în principal, riscul valutar si de dobânda.
ING are cei mai bine plătiţi pensionariING are cei mai bine plătiţi pensionari
Clienţii fondului de pensii private ING au cele mai mari
venituri din rândul asiguraţilor la pilonul II, al pensiilor private obligatorii, cu o medie de 467 de euro. Pe al doilea loc vin clienţii AIG cu o medie a veniturilor de 460 de euro, iar pe locul al treilea cei de la Bancpost, cu 444 de euro
în medie.
Raportul Casei
Naţionale de Pensii (CNPAS) pe luna iunie, după cea de-a patra etapă de încasare a contribuţiilor de către fondurile private de la Casa de Pensii, arată că ING este de departe liderul pieţei pensiilor private. Are cel mai mare număr de clienţi, 1,43 milioane, şi este singurul fond care reuşeşte să ia o contribuţie lunară de peste 10 euro per client.
Mai precis 10,15 euro, după ING venind AIG cu 9,95 euro.
Cu o lună înainte, clienţii Fondului de Pensii BRD erau cei care plăteau cea mai bună rată de pensie, cu o medie de 10,35 euro pe lună. În iunie, BRD a luat 9,28 euro per client, sumă care a plasat liderul din mai pe al patrulea loc pe piaţă în luna iunie. Totalul salariaţilor care contribuie la un fond de pensii obligatorii a ajuns la 4,311 milioane, de la 4,164 în mai.
Creşterea numărului de clienţi înregistraţi se datorează repartizării a 138.181 de salariaţi cu vârste sub 35 de ani către cele 14 fonduri de pensii obligatorii.
Prima etapă de repartizare aleatorie a avut loc în martie, după încheierea campaniei de aderare iniţială a românilor la un fond de pensii private obligatorii, care a început pe 17 septembrie 2007 şi s-a încheiat pe 17 ianuarie 2008. CNPAS a distribuit atunci 332.706 participanţi către fondurile de pensii obligatorii.
A doua etapă de repartizare aleatorie a avut loc în această lună pentru românii care nu şi-au ales un fond de pensii în perioada 18 ianuarie-iunie sau ale căror acte de aderare au fost invalidate.
Persoanele care nu au împlinit vârsta de 35 de ani sunt obligate să adere la un fond de pensii private obligatorii în termen de patru luni de la data la care au intrat pe piaţa muncii, conform prevederilor privind aderarea continuă. În caz contrar, persoanele eligibile intră în procedura de repartizare aleatorie alături de cei care au semnat mai multe acte individuale de aderare. Potrivit normei privind aderarea continuă, începând din această lună Casa Naţională de Pensii va repartiza lunar, în mod aleatoriu, persoanele care au intrat pe piaţa de muncă, dar nu şi-au ales un fond de pensii obligatorii timp de patru luni. Repartizarea se va face proporţional cu cota de piaţă deţinută de fiecare fond de pensii obligatorii.
venituri din rândul asiguraţilor la pilonul II, al pensiilor private obligatorii, cu o medie de 467 de euro. Pe al doilea loc vin clienţii AIG cu o medie a veniturilor de 460 de euro, iar pe locul al treilea cei de la Bancpost, cu 444 de euro
în medie.
Raportul Casei
Naţionale de Pensii (CNPAS) pe luna iunie, după cea de-a patra etapă de încasare a contribuţiilor de către fondurile private de la Casa de Pensii, arată că ING este de departe liderul pieţei pensiilor private. Are cel mai mare număr de clienţi, 1,43 milioane, şi este singurul fond care reuşeşte să ia o contribuţie lunară de peste 10 euro per client.
Mai precis 10,15 euro, după ING venind AIG cu 9,95 euro.
Cu o lună înainte, clienţii Fondului de Pensii BRD erau cei care plăteau cea mai bună rată de pensie, cu o medie de 10,35 euro pe lună. În iunie, BRD a luat 9,28 euro per client, sumă care a plasat liderul din mai pe al patrulea loc pe piaţă în luna iunie. Totalul salariaţilor care contribuie la un fond de pensii obligatorii a ajuns la 4,311 milioane, de la 4,164 în mai.
Creşterea numărului de clienţi înregistraţi se datorează repartizării a 138.181 de salariaţi cu vârste sub 35 de ani către cele 14 fonduri de pensii obligatorii.
Prima etapă de repartizare aleatorie a avut loc în martie, după încheierea campaniei de aderare iniţială a românilor la un fond de pensii private obligatorii, care a început pe 17 septembrie 2007 şi s-a încheiat pe 17 ianuarie 2008. CNPAS a distribuit atunci 332.706 participanţi către fondurile de pensii obligatorii.
A doua etapă de repartizare aleatorie a avut loc în această lună pentru românii care nu şi-au ales un fond de pensii în perioada 18 ianuarie-iunie sau ale căror acte de aderare au fost invalidate.
Persoanele care nu au împlinit vârsta de 35 de ani sunt obligate să adere la un fond de pensii private obligatorii în termen de patru luni de la data la care au intrat pe piaţa muncii, conform prevederilor privind aderarea continuă. În caz contrar, persoanele eligibile intră în procedura de repartizare aleatorie alături de cei care au semnat mai multe acte individuale de aderare. Potrivit normei privind aderarea continuă, începând din această lună Casa Naţională de Pensii va repartiza lunar, în mod aleatoriu, persoanele care au intrat pe piaţa de muncă, dar nu şi-au ales un fond de pensii obligatorii timp de patru luni. Repartizarea se va face proporţional cu cota de piaţă deţinută de fiecare fond de pensii obligatorii.
Înghesuială pe aripile vântului
entru a aproba toate cererile pentru centralele eoliene este necesară dublarea sistemului naţional de transport al energiei.
Transelectrica a primit, până în prezent, cereri de racordare la reţea a centralelor eoliene cu o capacitate de peste 12.000 MW, aproape cât întregul potenţial eolian al României, de 14.000 MW. Sistemul actual permite instalarea de eoliene care să producă maximum 2.000 MW până în 2013. „Cele mai multe cereri de instalare sunt în Dobrogea, datorită potenţialului eolian. Or, în această zonă vor funcţiona, peste câţiva ani, patru reactoare nucleare şi alte centrale clasice pe cărbune, iar capacitatea de preluare a reţelei de transport va fi şi mai redusă“, a declarat Alexandru Săndulescu, şeful Direcţiei Politici Energetice din Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).
Scheme de sprijin
Potrivit acestuia, o altă cauză pentru care solicitările nu pot fi aprobate este posibilitatea redusă a sistemului energetic naţional de a se echilibra, în condiţiile în care resursa eoliană este fluctuantă. „Nu avem suficiente grupuri de rezervă, care să poată fi pornite rapid când vântul nu va fi suficient“, a mai spus oficialul MEF. De ce au aglomerat atât de mult investitorii sectorul eolian? Strategia energetică încurajează utilizarea resurselor regenerabile. Astfel, până în 2010, circa 33% din consumul intern brut de electricitate trebuie să fie din surse alternative, urmând ca ponderea să crească la 38% în 2020. În acest sens, autorităţile au implementat scheme de sprijin pentru investitori, precum acordarea de certificate verzi care pot fi valorificate separat de energia vândută, preluarea cu prioritate a energiei în sistem, precum şi accesarea fondurilor structurale.
Condiţii pentru racordare
Până în prezent, avizele de racordare la sistemul de transport se eliberau după principiul „primul venit, primul servit“, însă Transelectrica urmăreşte modificarea legislaţiei privind accesul la reţea. „Vor avea prioritate investitorii care deţin şi capacităţi de reglaj, cum ar fi grupuri mici, pe gaze. De asemenea, vom percepe garanţii financiare pentru rezervarea capacităţii de transport şi vom cere acte care să dovedească faptul că pot achiziţiona generatoare eoliene“, a precizat directorul general al Transelectrica, Stelian Gal. Potrivit acestuia, investiţia pentru un MW de energie eoliană este de circa 1-1,5 milioane euro.
INVESTIŢII
Un nou sistem de transport
Potrivit strategiei energetice, necesarul de investiţii în sistemul de transport al electricităţii este de circa 2 miliarde euro până în 2020, din care 450 de milioane de euro pentru extinderea reţelei, necesară preluării de noi capacităţi de producţie. „Ne-ar mai trebui încă un sistem de transport ca să preluăm toţi cei 12.000 MW“, susţine Dan Preoţescu, director de planificare reţea din Transelectrica.
Transelectrica a primit, până în prezent, cereri de racordare la reţea a centralelor eoliene cu o capacitate de peste 12.000 MW, aproape cât întregul potenţial eolian al României, de 14.000 MW. Sistemul actual permite instalarea de eoliene care să producă maximum 2.000 MW până în 2013. „Cele mai multe cereri de instalare sunt în Dobrogea, datorită potenţialului eolian. Or, în această zonă vor funcţiona, peste câţiva ani, patru reactoare nucleare şi alte centrale clasice pe cărbune, iar capacitatea de preluare a reţelei de transport va fi şi mai redusă“, a declarat Alexandru Săndulescu, şeful Direcţiei Politici Energetice din Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).
Scheme de sprijin
Potrivit acestuia, o altă cauză pentru care solicitările nu pot fi aprobate este posibilitatea redusă a sistemului energetic naţional de a se echilibra, în condiţiile în care resursa eoliană este fluctuantă. „Nu avem suficiente grupuri de rezervă, care să poată fi pornite rapid când vântul nu va fi suficient“, a mai spus oficialul MEF. De ce au aglomerat atât de mult investitorii sectorul eolian? Strategia energetică încurajează utilizarea resurselor regenerabile. Astfel, până în 2010, circa 33% din consumul intern brut de electricitate trebuie să fie din surse alternative, urmând ca ponderea să crească la 38% în 2020. În acest sens, autorităţile au implementat scheme de sprijin pentru investitori, precum acordarea de certificate verzi care pot fi valorificate separat de energia vândută, preluarea cu prioritate a energiei în sistem, precum şi accesarea fondurilor structurale.
Condiţii pentru racordare
Până în prezent, avizele de racordare la sistemul de transport se eliberau după principiul „primul venit, primul servit“, însă Transelectrica urmăreşte modificarea legislaţiei privind accesul la reţea. „Vor avea prioritate investitorii care deţin şi capacităţi de reglaj, cum ar fi grupuri mici, pe gaze. De asemenea, vom percepe garanţii financiare pentru rezervarea capacităţii de transport şi vom cere acte care să dovedească faptul că pot achiziţiona generatoare eoliene“, a precizat directorul general al Transelectrica, Stelian Gal. Potrivit acestuia, investiţia pentru un MW de energie eoliană este de circa 1-1,5 milioane euro.
INVESTIŢII
Un nou sistem de transport
Potrivit strategiei energetice, necesarul de investiţii în sistemul de transport al electricităţii este de circa 2 miliarde euro până în 2020, din care 450 de milioane de euro pentru extinderea reţelei, necesară preluării de noi capacităţi de producţie. „Ne-ar mai trebui încă un sistem de transport ca să preluăm toţi cei 12.000 MW“, susţine Dan Preoţescu, director de planificare reţea din Transelectrica.
Retailerii au început să pună accent tot mai mult pe segmentul de discount
etailerii prezenţi pe piaţa locală pun tot mai mult accentul pe segmentul de discount. Luna trecută marile lanţuri de magazine au deschis cinci unităţi discount iar pentru august au mai fost anunţate patru.
Fruntaşă la extinderea în segmentul de discount a fost în iulie reţeaua Plus, care a deschis nu mai puţin de patru centre. Jucătorii de pe piaţa de profil susţin că într-un magazin de tip discount, accentul cade, pe lângă preţul mai mic al produselor, şi pe economisirea de timp.
Varietatea produselor şi abundenţa acestora grăbesc decizia de cumpărare. Marfa expusă larg la raft ajută la recunoaşterea produselor preferate, iar statornicia sortimentului şi a preţurilor de vânzare, precum şi spaţiul mare de mişcare printre rafturi ajută clienţii să ia rapid deciziile de cumpărare. Specialiştii din domeniu susţin că piaţa încă poate să absoarbă noi centre comerciale deoarece românii consumă tot mai mult.
"Românii încă sunt doritori de consum. Aici aş putea adăuga datele care apar pe sursele media, inclusiv pe canalele de televiziune, referitor la apetitul scăzut al românilor pentru economisire", a declarat Ciprian Moga, secretar general Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România.
Specialiştii în cercetări de piaţă spun că deşi segmentul discount a luat amploare în ţara noastră, clienţii încă nu disting avantajele oferite de fiecare tip de magazin în parte, în timp ce, în ţări cu experienţă mai mare în retail, clienţii sunt bine segmentizaţi.
Fruntaşă la extinderea în segmentul de discount a fost în iulie reţeaua Plus, care a deschis nu mai puţin de patru centre. Jucătorii de pe piaţa de profil susţin că într-un magazin de tip discount, accentul cade, pe lângă preţul mai mic al produselor, şi pe economisirea de timp.
Varietatea produselor şi abundenţa acestora grăbesc decizia de cumpărare. Marfa expusă larg la raft ajută la recunoaşterea produselor preferate, iar statornicia sortimentului şi a preţurilor de vânzare, precum şi spaţiul mare de mişcare printre rafturi ajută clienţii să ia rapid deciziile de cumpărare. Specialiştii din domeniu susţin că piaţa încă poate să absoarbă noi centre comerciale deoarece românii consumă tot mai mult.
"Românii încă sunt doritori de consum. Aici aş putea adăuga datele care apar pe sursele media, inclusiv pe canalele de televiziune, referitor la apetitul scăzut al românilor pentru economisire", a declarat Ciprian Moga, secretar general Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România.
Specialiştii în cercetări de piaţă spun că deşi segmentul discount a luat amploare în ţara noastră, clienţii încă nu disting avantajele oferite de fiecare tip de magazin în parte, în timp ce, în ţări cu experienţă mai mare în retail, clienţii sunt bine segmentizaţi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
